La tine mai rezista pantofii?...

Oameni buni...zile grele...multe activitati...putin timp liber. Asa se descrie perioada prin care trec.

Dar pentru ca nu v-am mai pus in tema cu ce se intampla prin orasul , judetul meu, am sa incerc sa cuprind totul intr-un mic articol.

Miercuri , 21 mai, scap de teza la romana (teza amanata de 2 saptamani) pentru a merge la Alexandria , la un asa zis "curs" , care la locul cu pricina s-a transformat intr-o simpla prezentare de program. Daca sunteti curiosi incercati site-ul programului "Tineret in actiune"( eu recunosc- nu am avut timp sa fac asta).

Ne prinde din urma si ziua 22 mai 2008, ziua liceului meu, dar nu o simpla aniversare, ci si lansarea monografiei institutiei de invatamant. Multa munca, dar de folos, pentru ca au fost clipe emotionante, intalniri ale fostilor profesori cu elevi din diferite generatii. Nu stiu per ansamblu cum a iesit, eu ocupandu-ma doar cu primirea invitatiilor, dupa care a urmat discursul in numele elevilor.

In dupa-amiaza acestei zile mi-am dedicat timpul ,activitatilor fundatiei "Tineri pentru tineri", in cadrul careia activeaz ca voluntar-formator. Dupa intalnirea cu voluntarii, am avut ocazia sa ne intalnim cu Directorul Onu pentru Populatie(UNFPA), D-na Marlene Francois Lays, ambasador pentru Europa de Sud- Est. Totodata mi s-a ivit oportunitatea de a merge intr-o coloana oficiala. Un sentiment extraordinar pe care sincer imi doresc sa il retraiesc (poate voi mai avea noroc candva).

Desi urmez un curs weekendul asta, nu vreau sa va dezvalui foarte multe. Prefer sa pastrez discutia pentru saptamana viitoare. Pana atunci sanatate si aveti grija cum conduceti (pentru cei care au carnet).

A kind of peace...(incercati Faithless )

Salutare prieteni buni...

Dupa 3 zile de distractie iata-ma conectata la internet si ancorata in realitate.

Tot dupa aceste cateva zile, dar adaugand si 6 luni, am reusit sa fug de monotonie si "salbaticie". O jumatate de an in care nu am stiut cum este sa mai pleci in weekend, dar in sfarsit a ajuns aceasta pata de culoare si in viata mea. Nici un loc nu-i mai potrivit pentru evadare decat Busteniul, orasul adolescentei mele. Au fost 3 zile in care am lasat acasa prejudecatile si principiile.

Si cum noaptea dinspre luni a sters adrenalina weekendului , astazi am mai avut parte de ceva frumos, primele 2 ore ca soferita. Viteza, concentrarea, stresul, oboseala, distractia, zambetul incheie aceste 4 zile in care nu am stiut ce e aia casa, mama, tata, sora, radio.

Lacrimi si flori...

Doar lacrimile si florile au mai ramas in urma unui tanar in varsta de 24 de ani.

Duminica fiind pe internet imi spune o colega "barfa" , cum ca prietenul unei colege a murit. Nu m-a afectat vestea foarte tare pentru ca nu stiam ca il cunosc. Desi se adunau bani la liceu pentru coroana ,iarasi nu m-a interesat , eu avand altele pe cap. Dar astazi deodata m-am hotarat sa merg la inmormantare, la Maldaieni ( o comuna in apropierea orasului meu).

De moartea prietenului colegei mele, tanarului Cornel Coropita , in varsta de 24 de ani , care a murit in urma unei cazaturi de pe caminul Regie , ati auzit cu siguranta la stirile de sambata sau de duminica.

Ajunsa in Maldaieni toata nepasarea si veselia cu care pornisem din Rosiori , mi-a disparut in clipa in care l-am vazut si cand am aflat ca de fapt l-am cunoscut , ba chiar am dansat cu el la majoratul aceleiasi colege care mi-a dat "barfa".
Atunci am realizat acea hotarare a mea de a merge la inmormantare si a-mi sustine moral prietena. Au fost cateva ore in care incercam sa ma pun in locul fratelui sau si nu imi venea sa cred cat de puternic trebuie sa fii sa depasesti un asemenea moment. In ultimele 2 saptamani am trecut de 2 ori prin teama mortii. Prima data mi s-a intamplat cand am auzit ca 4 prieteni au avut acident de masina , dupa care la o saptamana cand ma linistisem am aflat asta.

Rude , colegi, prieteni, cunoscuti l-am condus pe ultimul drum in aceasta dupa-amiaza, in care veselia chipului sau se regasea in inaltul cerului. Dumnezeu sa-l ierte!

Romana e grea.

La asta ' concluzie am ajuns in seara aceasta. Si nu ma refer la materia "Limba si literatura romana" , ci la gramatica limbii romane.

Tot cautand pe internet materiale pentru 2 referate am ales sa fac o pauza si sa vizitez bloguri care prezinta semn de carte. De mult timp nu mai vizitasem un blog al unei colege , asa ca eram curioasa ce a mai scris. Acum fie vorba intre noi, tot de mult timp am vrut sa scriu un articol pe tema copiatului, dar m-am abtinut. In seara asta m-am hotarat.

In ciuda faptului ca ii fac reclama( acum nu stiu de care: buna sau rea) iata linkul blogului despre care vom discuta: http://sad-diana.blogspot.com/ .

Nu pot sa imi imaginez cata demnitate trebuie sa ai atunci cand copiezi la greu din blogul altuia. In sfarsit, sa experimentam carcoteala: analizati titlul blogului ei cu al meu : sad-bad , urmati linkul si veti da, pe langa greseli gramaticale din primul rand , de titlu copiat, insa prost pentru ca si ala contine greseli gramaticale.

In cazul in care nu aveti placerea sa dati "click-click " pe linkulul de mai sus, am sa va usurez munca enumerand cateva perle :
"...Responsabili(i) civic de azi -garantia democratiei de maine...
"...in cazul anumitor probleme ale comunitati" ( i)...
."..21 aprilie 2008 : de cand sunt mica m'am obisnuit de la parintii mei cu traditia ca de Paste trebuie sa ai lucruri noi.." (asta e precis articolul adresat celor care nu au timp sa citeasca ultimele articole pe bloguri)
"...participand fiecare cu cate grup ( un grup) de elevi , plancarde (pancarte) care aveau..." ( pana si autocorect imi indica greseala de la "plancarde"- Sfat:daca nu stim un cuvant il cautam in DEX sau renuntam sa il folosim)
"...Împreuna cu mine la acest ... "(impreuna nu era oare de ajuns?ce credeti?)
"...unde s'au facut putin propaganda ca doar ne aflam..." ( nu inteleg sincer logica acestei propozitii, poate era ceva de genu: unde s-a facut putina propaganda ca doar ne aflam... zic si eu, nu stiu sigur:P)
"...O experienţa plăcute... "( poate saracele daca erau mai multe erau si placute)
"...acestea sunt mai norocosi fata de noi toti care ne pierdem timpul in fata pc sau Tv... "
( pe langa faptul ca e aproximativ identic cu titlul unui articol al meu "Cateodata acesti oameni sunt mai norocosi ca noi toti, care stam in fata calculatorului si vorbim la telefonul mobil"
mi se pare o mare prostie sa si copiezi cu greseli gramaticale .Stau si ma gandesc (gandesc:P) unde a dus-o gandul cand a scris "norocosi " si de asemenea cand a scris "acestea". Ofofofo...grea ii viata nu-i asa?Iti zboara gandurile cand te astepti mai putin.)

Sursa acestor citate: http://sad-diana.blogspot.com/

Dar lasa prietena mea ca nu e capatul lumii si mai poti corecta aceste "mici" babanute perle.
Eu imi voi continua activitatea pe blog si te invit sa vizualizezi si ultimele articole, iar in cazul unor mari -minuscule perle sa ma taxezi.

"Suntem romani si asta ne ocupa tot timpul!!!"(vorba lui nea' Badea)

Soarele dinaintea ploii.

Acum 2 zile descriam ziua perfecta...ei bine de data asta am sa descriu ziua cea mai urata.

In ciuda faptului ca dimineata nu au avut loc momente neplacute, cum am iesit de pe usa au inceput sa curga. Am ajuns la radio foarte binedispusa , iar dupa nici o ora datorita frigului de acolo au inceput stranuturile sa vina unu dupa altul...servetelele mi s-au terminat ....iar hartia igienica abia mai facea fata. Vocea era groaznica ,chiar daca colegul meu ma incuraja spunundu-mi sa nu imi fac griji ca nu se observa ca sunt racita. Ce frumos ar fi fost daca era singura mea bila neagra pe ziua de azi...dar ghinionu meu..ca nu a fost...au urmat si altele. Vrand sa caut o melodie am descoperit ca nu imi mergea un program...dar aici pot spune ca am avut noroc cu colegul john care imi rezolva problema. De la restart nu am idee de ce s-au schimbat niste setari ca deodata vad ca nu imi raman melodiile in playlist , imediat ce se terminau. Nu ma deranja lucrul asta pentru ca scapam de o alta grija..si anume salvarea playlistului. Momentul cel mai placut a fost in jur de ora 15:58 cand s-a luat lumina si desi aveam un "aparat" care ne permitea sa continuam activitatea aproximativ 15 minute, programul meu nu a mai vrut sa functioneze. Si in felul asta am facut un blank frumos de 12 minute...o ora fara stiri...si multe emotii adunate pentru celelalte ore ramase. Racita...obosita...plictisita....am uitat sa salvez playlistul din celelelate ore in format audio. Si ca nu puteam incheia ziua in alt mod, vorbind cu "verisorul " meu la telefon si povestindu-i despre ziua de 8 mai, ma pune pe ganduri in privinta ambasadorului SUA. Dau un search pe google si descopar ca Mark Taplin este ambasadorul adjunct. Rusine sa imi fie...ca dupa ce am incercat sa conving o prietena in autocar la intoarcerea de la Bucresti cum ca Domnul Taplin este adjunctul, am cedat...si am ramas cu ideea ca este Ambasadorul SUA.

Asadar...nu a trebuit sa fie 13 sa am ghinion....la mine a ajuns cu 3 zile inainte. Ce faci tu in astfel de momente? Eu am incercat sa le uit...am ajuns acasa si cu un dus si mancarica buna mi-am revenit.

E bine sa fii in centrul atentiei...

Prieteni ...dragi cititori....

Desi am lipsit cateva zile de pe blog, pot spune ca am scutire pentru motivarea absentelor. Nu am stat in acele zile, tocmai datorita activitatilor nu m-am mai putut concentra asupra blogului meu.

Permiteti-mi sa va descriu o zi perfecta.

Joi, 8 mai 2008, trezita la ora 5 de alarma telefonului m-am ridicat repejor sa ma imbrac si sa ma aranjez pentru ca plecam la drum. In cateva zeci de minute am fost gata si am plecat in cele din urma in excursia mult asteptata. Autocarul ne astepta in fata liceului asa ca fuga fuguta ne-am intalnit pe la colturi si am ajuns la liceu. Dupa aproximativ 45 de minute ma reusit sa plecam din Rosiori spre Bucuresti. La ora 10 am ajuns la Parlamentul Romaniei, unde am facut un tur de aproximativ 1 ora.

Scopul vizitei noastre in Bucuresti era prezentarea unor proiecte realizate si unele chiar implementate in localitate prin intermediului programului "Tinerii responsabili civic de azi, garantia democratiei de maine"al organizatiei Forumul Tinerilor.

Desi eu reprezentam liceul meu si trebuia sa tin un discurs de cateva minute despre proiectul nostru ( bn eu m-am intins , am inteles ca vreo 7 min) , cand am intrat in sala de conferinta am ramas uimita de organizare si de asemenea de faptul ca nu aveam emotii, asa cum era de asteptat. Ne-am asezat la masa si am fost a 3 -a dupa moderator care a luat cuvantul. O reactie care mi-a dat putere si curaj a venit din partea celor aflati in sala, colegi, deputati, profesori si alti invitati, care au ridicat deodata capul pentru a ma asculta ( inchipuiti-va valurile de la un concert). Dupa o ora am incheiat si la Parlament si am pornit spre resedinta ambasadorului Mark Taplin, ambasador in Romania al SUA. Si asa cum a spus si Domnia sa, in gluma bineinteles, obiectivul principal al vizitei noastre acolo era pranzul. Nu am servit insa lunchul inainte de a prezenta Domniei sale si invitatilor proiectele la care muncisem din septembrie de la ultima intalnire. Foarte receptivi ne-au alungat emotiile si chiar gandul la mancare. In cele din urma am fost nevoiti sa plecam si de pe Kiseleff, indreptandu-ne spre Palatul Cotroceni.

Ajunsi cu 60 de minute inainte de ora stabilita, ne-am schimbat repejor in tinutele de gala (pentru receptia de pe 8 mai , ora 18:00 la Palatul Cotroceni) dupa care am facut o plimbarica in Gradina Botanica, ocupand timpul ramas. Cum picioarele ne dureau ingrozitor, impreuna cu colega de la radio ne-am asezat pe o banca fiind cu ochii pe ceas sa nu intarziem. Cum era de asteptat toti au plecat si ne-au lasat in Gradina Botanica. Cu cateva telefoane s-a rezolvat problema si am reusit sa ii ajungem din urma , desi in drumul nostru pe "tocuri" am provocat toti soferii sa claxoneze si sa isi lungeasca gatul.

La palatul Cotroceni, fix la ora 17 am inceput vizita prin muzeu, avand un ghid foarte dragut , mai ales pentru faptul ca m-a lasat sa renunt la pantofi ,chiar si pentru o jumatate de ora.

Ora 17:50 luam cu asalt toaletele Palatului Cotroceni si neajungand cele doua wc-uri pentru fete ne-au permis sa apelam la celelalte doua ale baietilor. Intr-o graba neplacuta ...auzind pe toti ..." grabiti-va in 7 minute coboara D-l presedinte....fetelor mai repede, in 4 minute coboara D-L presedinte" am reusit sa ajungem la timp in curtea Palatului astfel asistand la tot discursul D-lui Basescu si chiar amuzandu-ne la o gluma adresata D-lui Vadim. Tocurile ne omorau asa ca am incercat sa ne asezam pe scaune ,chiar si pret de cateva minute. M-am ridicat cum am auzit ca D-l Presedinte toasteaza cu invitatii. Intreband-o pe o chelnerita ce bautura pot sa i-au ca sa merg la Domnul Presedinte, ea imi raspunde ca pot sa servesc orice...uitandu-se urat , am ridicat paharul cu sampanie si am mers pe urmele invitatilor pentru a ciocni si a face o fotografie cu sotii Basescu. Au urmat plimbari prin curte...intrebati la fiecare pas daca servim ceva si acostati de diversi invitati intrebandu-ne de scopul prezentei noastre. Seara s-a incheiat minunat , cu o melodie a orhestrei Domnului Ionel Tudor.

Discutam cu o prietena aseara in autocar, cat de obositor este sa fii o celebritate. Noi eram rupti de oboseala si aveam picioarele umflate ca abia mai paseam.
Una peste alta a fost o zi perfecta cu o organizare fara reprosuri , mancare buna si oameni numai unu si unu ( apropo am omis sa va spun ca a fost ziua ambasadorilor, l-am cunoscut si pe ambasadorul Olandei la receptia de la Cotroceni).

Numai daca te implici reusesti!!!

Domnesti....

"Domnesti" este o comuna la vreo 20km departare de Bucuresti, in care asa cum ii spune si numele, domnesti. Nu am plecat de acest 1 mai niciunde si nici nu am petrecut cu mici si bere. M-am hotarat sa plec pentru 1 zi din oras, insa curand aceasta vacanta de 1 zi s-a prelungit cu inca 2, astfel domnind 3 zile intr-un loc grozav. Nu mi-am putut inchipui vreodata ca poti sta intr-o casa cu apa, curent, gaz , a carei curte are vedere spre o livada "privata", casa unei familii de caprioare. Acum vreo 2 ani ma uitam la Animal Planet la Steve Irwin si nu imi puteam imagina cum de se apropie atat de mult de niste vietati salbatice. Ei bine, acum am avut si eu ocazia sa ma apropii cu aparatul foto in mana dreapta de acele caprioare care s-au adaptat schimbarilor din zona, pentru ca din pacate abia pot sa manace linistite deoarece sunt alungate si speriate zi de zi de ciobani si cainii lor. Oare cat mai supravietuiesc ele acolo? Oare fazanii din zona vor disparea curand? Oare iepurii imensi vor scapa de coltii cainilor? Un loc atat de salbatic si in acelasi timp in plina dezvoltare.



































































Uimitor -de 1 mai am realizat abia tarziu in ce data suntem ,adica dupa 3 ore de munca. Am inceput sa rad impreuna cu unchiul si matusa mea de felul in care sarbatorim acea zi, asa cum spunea un prieten intr-un articol pe blogul sau ,"sarbatoarea comunista". Nu stiu cum de s-a intamplat asta, cine a vrut sa fie asa, dar s-a potrivit. Am plecat din Rosiori cu ideea sa uit de telefon, de calculator, internet in cele cateva clipe de odihna, insa nu a trebuit sa ma lupt prea mult cu tentatia,caci de cum am ajuns telefonul imi indica baterie slaba, neavand nici eu nici vreun vecin incarcator pentru amaratul meu de ericsson. Asa ca am scapat de un rau folositor, dar ce m-a suparat cel mai tare a fost ca dupa primele 3 fotografii si aparatul foto mi-a indicat baterie slaba. Abia in ultima zi am facut rost de un incarcator si mi-am "aranjat"acumulatorii.
In sfarsit una peste alta, cu peripetii si fara am petrecut 3 zile de vis , cu multa veselie, munca usoara si mancare buna. In dorinta ca si voi v-ati distrat si ati profitat de vremea frumoasa, va salut si va doresc weekend placut!!!

Au fost odata ca niciodata, un print si o fata:










Asa a inceput povestea mea. Ajungand la spectacolul organizat de Primarie, am dat de ceea ce ma feream mai mult: Cornelia si Lupu Rednic. Nu imi sunt simpatici acesti oameni, poate doar pentru ca nu le gust umorul, asa cum o fac altii. M-am oprit la intersectie si din dreapta imi faceau cu ochiul scarile ce duc spre biroul lu' mami. Pentru ca le cunosteam si le pasisem de multe ori, m-am asezat cu incredere impreuna cu sora mea. Stand si uimindu-ma in continuu de cate melodii pot sa cante acei omuleti, desi eu aveam habar doar de vreo 4 piese de ale lor pe care le cantau la toate emisiunile unde erau invitati, am realizat ca au si altele bine intretinute in cufarul special amenajat pentru concerte.
In ciuda faptului ca nu ii plac, am zis sa "ii trag si pe ei in poza " sa am o amintire sau macar o proba in cazul in care scriam vreodata de ei, asa ca v-o prezint si voua.
Insa nu vreau sa fie ei personajele principale ale acestei postari, ci componentii trupei Taxi. Recunosc ca nu am fost niciodata la vreun concert al lor si nici nu acordam prea mare atentie melodiilor lor. Dar aseara dupa ce Dan Teodorescu mi-a dat ocazia sa fiu un mic paparazzi,dupa cum puteti vedea mai sus, brusc am devenit curioasa si mai tarziu interesata de muzica lor. Am inceput sa ii urmaresc cu o mare nedumerire , pentru ca tipul care ii ajuta cu instrumentele imi parea foarte cunoscut ...si deodata imi amintesc de unde. Dupa ce au cantat baietii cateva melodii, profit ca imi ochesc profu' de chitara si il rog sa ii transmita celui pe care il zarisem ca vreau sa il intreb ceva. Mare mi-a mai fost mirarea cand mi-a zis ca nu are nici un frate si nu stie de unde il cunosc. Nu am idee daca m-am facut merisor la fata in momentul ala, insa pe dinauntru muream de rusine. In fine ...trecem si de partea asta si ma intorc la locul meu ( din fata scenei:P) sa urmaresc spectacolul in continuare. Pentru cei carora le place trupa Taxi si care au habar de melodiile lor( nu cum eram eu....rusinica sa imi fie) iata ce melodii au cantat, din cate am retinut : "Criogenia salveaza Romania", "Stelele Care cad", "Te vad in toate femeile","Dragostea ca o pereche de pantofi"( foarte tare melodia), " Ploaie pe mare"( desi nu sunt foarte sigura) si altele(pe care eu nu le mai stiu:P). Anyway concert foarte fain si o seara minunata, incheiata cu o fotografie cu chitaristul Cantemir.

Pentru amatori de plimbari , vineri incerc sa ajung in Craiova , tot la un concert Taxi , iar in trenul personal mereu se gasesc locuri. Daca v-a pus pe ganduri propunerea mea astept un semn si formam gasca. Chiar daca voi fi plecata 2 zile, joi seara ma intorc si facem planu.

Zile frumoase si un 1 mai cu mai putini mici, cu mai putine gunoaie si cu multa distractie la verdeata.

Mugurel

Darius

Cantemir ( si tanar si voinic;):P)

Cantemir (chitara) si Dan Teodorescu

Dan Teodorescu , Darius( tobe) si Bortun (chitara) .

Trupa Taxi: Cantemir, Dan Teodorescu,Darius, Bortun si Mugurel

HRISTOS A INVIAT!

Dragi prieteni iata-ma in sfanta zi de Pasti alaturi de voi prin intermediul blogului.
O zi nu extraordinar de frumoasa, inceputa poate ca multi dintre voi, cu acea bucatica de paine inmuiata in vin. Anul acesta nici nu am simtit ca fost o sarbatoare crestina. Aglomerati cu scoala, munca si iar munca, cu greu iti mai dai seama ca urmeaza o sarbatoare, mai ales daca nu esti tu cel responsabil cu pregatirile culinare. Si sincer, daca tot am adus vorba de "ale gurii", sarbatoarea pascala pentru mine este un cosmar pentru ca pot manca doar cozonac. Azi imi povestea un prieten cum s-a prezentat acasa la mama lui cu pulpe de pui pentru aceasta zi , iar mumasa desigur ca nu a reactionat placut deoarece era ca o jignire. Nu este nici foarte sanatoasa, nici foarte gustoasa acea carne de miel si nu pot sa inteleg de ce batranii nostrii o prefera pentru o astfel de zi. In sfarsit uitam si de mofturile mele in ceea ce priveste "bucataria" si trecem la ceva mult mai interesant.
Azi am auzit o exclamatie ce suna de genul asta "si de Pasti la televizor?" si mi-am amintit de o emisiune de a lui Liviu Mihaiu de la Guerrilla , in care vorbea despre programul tv din zilele sarbatorilor de iarna. Vazand si programul televiziunilor de astazi, observ o singura asemanare. Care credeti?... "Made in Romania"...Foarte curioasa pentru ca de Revelion o ratasem , la ora la care a inceput eram prezenta in fata televizorului sa vad "cu ce se mananca"...dar ce sa mai mananc ca mi-a venit rau...in deschiderea marelui spectacol, pe langa Veverite, canta Cercel-Made in Romania. Si stau si ma gandesc , cati romani credinciosi gusta acest show in seara primei zile de Pasti. Cu siguranta ....multi...raitingul va da verdictul final.
Chiar daca nu aveam in plan sa petrec prea mult in fata tv-ului astazi, cu regret marturisesc ca m-am lasat ademenita de emisiunile interesante. Am inceput cu un spectacol al Circului din Baobao si am continuat in timpul mesei cu concertul lui Pavarotti, iar spre seara cu concertul interpretei Celine Dion. Atata timp cat cele mai bune show-uri sunt programate numai in astfel de zile, nu ai cum opune rezistenta.
Asadar cu sau fara vointa chiar si in aceste momente de sarbatoare crestina petreci destul timp in fata televizorului.
Si totusi sa inchei cum se cuvine aceste randuri va lansez o invitatie. Spectacol fara bilete, doar cu alune(in cazul meu), la show-ul "Kings on ice", peste doar cateva minute si luni in reluare, pe PRIMA TV . Eu sunt de parere ca e ceva mai de bun simt decat Made in Romania de pe PRO TV si Copilu Minune LIVE de pe OTV . ;) zile pline de pace in continuare:*

Soarele de dupa furtuna...

Ne aflam in Saptamana Mare, insa micile rautati nu dispar nici acum. "Trai neneaca pe banii babachii", o expresie pe care am retinut=o in generala si care se potriveste de minune ca descriere a perioadei pe care incerc sa o depasesc. De multe ori se intampla sa te implici in ceva, pui mult suflet ca sa iasa cat mai bine, le dai altora ocazia sa isi castige o paine de pe urma ta si ce sa vezi in final - o serie de nemultumiri, de critici.
Sa stii prietene ca nimeni nu te va aprecia niciodata cum trebuie. Eu incerc sa inteleg o vorba" nu iti va ridica nimeni statuie" si astfel ma straduiesc sa invat sa imi urmaresc interesul de acum inainte. Desi am am trecut de la furie la nepasare intr-o singura zi, ceea ce m-a linistit este melodia de mai sus, un duet extraordinar care cred ca are puterea cantecului lui Orfeu, cel putin in cazul meu a facut minuni.
Inainte de sarbatori se zice ca ar trebui sa iti deschizi sufletul spre lucrurile frumoase, pure si asta vreau si eu. Imi doresc ca in ultimele zile, inainte de Sarbatorile Pascale sa fie multa pace in jurul meu, sa nu mai aud de discutii cu colegele, sa nu mai am parte de critici din partea "alor mai mari".
Vreau sa fiu libera sa ma plimb, sa plec, sa ascult muzica, sa fac ce imi place.

"Esti soarele meu....esti viata mea....esti aerul pe care il respir..."

Parcarea pentru obiecte mai delicate ...

Punctul y din atributiile primarului conform Legii Administratiei Publice Locale ART. 68 : " ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari."

Sursa: http://www.primariasector1.ro/dispecer.aspx?idSectiune=71&layout=lista1

Si acum va las pe voi sa trageti o concluzie:












Ce vedeti mai sus este o fotografie realizata in Bucuresti, in sectorul 1, la 150 de metri de Calea Plevenei.
Va spun sincer, ca m-a amuzat prima data cand am vazut ceva verde, ca un tomberon, dupa masina rosie, dar mai apoi am realizat ca am aparatul foto la mine. Nu am ezitat sa il folosesc pentru ca am vrut sa vada si altii comorile capitalei. Si eu care credeam ca numai in provincie e salubritatea la pamant, dar se pare ca exista erori de calcul si pe la case mari.
Stau si ma gandesc acum daca mai are cineva habar ca exista acea "chestie mare" acolo!! Desi erau blocuri de jur imprejur cred ca le era si lor la indemana acel loc pentru depozitare, pentru ca daca se chinuiau putin si aveau directie buna scapau de un drum in plus.

De ce toti primarii care candideaza se lauda cu promisiuni printre care este amintita si curatenia orasului?Ma uitam duminica dupa-amiaza la "Duminica in familie" si am inceput sa rad in momentul in care au inceput primarii invitati acolo sa isi prezinte gandurile pentru un oras/sector mai frumos,mai curat , mai sigur si verde. In discursul fiecaruia existau "spatii verzi", "curatenie". Oare ce inseamna asta?Chiar vom avea parte in viitor de asa ceva? Voi ce parere aveti?Cum sta orasul vostru la capitolul salubritate?